vineri, 27 august 2010

Azi te eliberez.


Se spune ca in momente de durere gandesti intunecat..Eu m-am luminat.
TE ELIBEREZ.
Ma distruge confuzia asta.
EXISTA MOMENTE IN CARE E NEVOIE SA-TI ASUMI SI RISCURI,SA FACI PASI NEBUNESTI!
A fost un moment in care m-am simtit atat de egoista incat vroiam sa fim amandoi la fel..vroiam sa simti ce simt eu..sa treci prin ce trec eu..Am fi putut fi si noi CANDY SI DAN..dar noi am fi avut un final fericit..Dar la fel ca si Dan la sfarsitul filmului TE ELIBEREZ.Te iubesc atat de mult incat sunt constienta ca eu sunt condamnata la tristete.Tu ai sanse sa fi fericit..de ce sa ti le irosesti incercand sa ma salvezi pe mine?Eu nu am scapare..Tu o sa inlocuiesti imediat prezenta mea.O sa ma inlocuiesti cu o EA  frumoasa si fericita…Nu ma baga in seama cand plang..Sunt dispusa sa suport orice 
Asteptam ca un copil ce se contrazice singur sa ma suni..sa ma suni si sa imi spui ca NU am dreptate..dar nu ai sunat..
Tu o sa treci peste..Tu o sa fi fericit..Tie nu o sa iti pese..nici nu o sa bagi de seama lipsa celor 20 de minute vorbite le telefon.Tu..esti tu..NU AI SUFLET.
Te eliberez..Micul meu asasin..poti pleca.Nu te mai caut.Tu niciodata nu te vei uita inapoi.Ai un drum drept in fata..de ce sa privesti inapoi ?!
Imi pare rau.
In cea mai desavarsita liniste imi rupi aripile, ma lasi sa cad prada uitarii. Imi stergi zambetul si-mi provoci suferinta. Te joci cu gandurile mele si imi injectezi secunda de secunda amintiri cu tine. Imi soptesti ca trebuie sa lupt pentru fericire dar tu abandonezi primul. Fugi odata cu promisiunile tale cu tot si ma lasi singura pe drumul cenusiu. Ma tarasti printre gesturi de neinteles acum. Imi trimiti ploaia rece, umeda si goala. Picaturi mari si reci ma lovesc nemilos, imi sfarteca pielea si intra adanc, acolo unde le simt si mai ude, si mai reci, si mai goale... Imi storci sperantele si le lasi sa se scurga frenetic odata cu ploaia. Ma arunci la pamant si imi prefaci ridicarea intr-un strigat ridicol de ajutor. Si ochii mi-i acoperi cu putere sa nu mai pot vedea curcubeul. Pe fata arunci cu siroaie de lacrimi. Iar zambetul mi-e tot mai rece... umed si gol.
Mi-ai luat trupul si ca pe un cocon de fluture, mi-ai imobilizat bratele, genunchii, coatele, fiecare deget in parte..Se mai aude doar un sunet inabusit in pamantul ud, rece si gol.
E plansul meu…
Totul nu e că te pierzi, ci că nu te mai regăsești..
Am plecat sa ma caut..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu