se innopta.cerul era spre albastru inchis,cu roz,si mirosea a fum..
urlet. "numai vreau sa vin."
ceata usoara.ce liniste ,ce fum,ce frig. tot drumul ma gandisem la noi,si mai precis la mine,la soarta mea.
am ajuns.
nu intelegeai..
ma priveai,dintr-o data am simtit ca te-ai saturat.
mii de neintelesuri.
noimbrie.bruma,frigul,ceata,inghetul. pe toate le iubesc,acum mai mult.
el e tot ce are. un om simplu-n patraturi maro,verzi,galbui. si doi ochi mari
se uita la el..si nu se mai opreste.
as rezista macar sa-mi deschid ochii si sa privesc cerul? daca as avea aripi sa zbor mi-ai da din ochii tai culoare si mi-ai pune-o-n palme,ca atunci cand ma trezesc toate visele sa-mi fie indeplinite?
Sunt trăiri şi obsesii cu care nu se poate vieţui.
Înainte..Cum aş descrie înainte?!
Te dilaţi interior, creşti până la nebunie, până unde nu mai există nici o graniţă, la margine de lumină, unde aceasta este furată de noapte, şi din acel infinit ca într-un vârtej eşti aruncat de-a dreptul în nimic.
O existenţă care nu ascunde o mare nebunie n-are nicio valoare.
În eternitate trăieşti fără să regreţi şi fără să aştepţi ceva.Am avut eternitatea dar nu o mai vreau.Sau cel puţin mi-am schimbat eternitatea.
.
-->
"Zâmbet, lacrimă, fericire, tristeţe, mă iubeşte, nu mă iubeşte" - şi când se termină petalele pe care le rup din floarea visului, eu rămân cu palma goală... aşteptând să mă iei tu de mână şi să-mi ştergi lacrimile... să-mi treci mâna prin păr şi să-ţi pot vedea ochii. Să-mi spui că florile mint şi petalele se usucă mult prea repede.
În ziua când te voi respira. …
Dacă nu pot opri timpul, măcar tu să rămâi...
Îţi simt paşii reci cum îmi străbat gândurile...
Te-ai jucat cu mine.O eternitate.
Ce am realizat în seara asta?
Sunt o drogată notorie.
Pentru mine viaţa este ori dependenţă ori moarte indiferent de drog.Eu nu am idei, ci obsesii. Idei poate avea oricine. Nimeni nu s-a prăbuşit din cauza ideilor.
am şters orice cuvânt şi l-am înlocuit cu zâmbete,cu ochii mei negri din care ies visele,
şi prin care mă-nalţ, aştept şi plâng alte cuvinte.
mi-am şters regretele,după care încă suspin,spărgând oglinzi în umbre negre aşa cum sparg dorinţele...
astup neajunsurile,cu feţe triste şi umbrite,de adevăruri neadevărate de vorbe false,închise-n mine,şi ca ultimă scăpare promit cele mai nedemne sentimente.
Te iubesc dar data viitoare când te mai joci
cu mine jur că te ditrug, te zbor, MORI!
Azi mie frică de tine şi de ce ai putea face cu mine mai mult ca niciodata.
Ştii boala aia care-ţi face ochii strălucitori, obrajii roşii, buzele mai colorate şi râsul mai sonor? Eu una cred că se numeşte fericire.
Nu-s om, bine?
Nu-s om dacă a fi om cere să fii invidios, gelos, hain, plin de aere şi egoist.
Sufăr de mândrie câteodată, dar nu de egoism, deci nu mă poţi pune într-o oală cu oamenii.Eu n-am dorinţe josnice, care n-aduc decât decăderea celui care şi le doreşte.
O respiraţie topind linia, auzul şi inima.Am strigat: "Nu pleca! nu te schimba!Nu mă ucide şi pe mine!"Respiraţia s-a frânt .
Mă simt altfel...cu tine mă simt aproape umană.E ca şi cum aş şti cum sunt.Mă simt ca şi cum aş şti cine sunt.Mă port prosteşte pentru că aşa îmi vine şi nu trebuie să-mi cer scuze.
Nu trebuie să port nici o mască.
Zâmbeşte. Îl ia în braţe şi îl priveşte minute în şir.
se mulţumeşte să-l iubească şi să nu pretindă
e în stare să o omoare. şi-a jurat că nu va mai lăsa pe nimeni,niciodată să-i strice ori să-i fure iubirea.
mă cuprinzi în braţe şi ştiu că aşa aş vrea să mor.îţi jur!
ne-am strâns în braţe şi mi-am aruncat vise peste umărul lui. cu ochii închişi am stat în braţele lui şi aş fii vrut să stăm aşa o eternitate...
o picătură de raze de buze de suflet de piele
mă uit la tine şi ştiu şi simt
mă uit la tine şi văd cum n-au contat toate zilele şi nopţile alea infernale în care vroiam să renunţ. privirea ta a şters tot.
şi mă uit la tine...şi nu-ţi dai seama cât mi-a fost de greu.
Nu-l judeci pe cel pe care-l iubeşti. A plătit. Şi eu la fel.! Suntem atât de neputincioşi în faţa timpului.Trece pe lângă noi ca şi când nu ar fi existat. Timpul nu te aşteaptă să îţi legi şiretul de la pantof sau să-ţi iei paltonul pe tine. Te ia aşa cum eşti şi te loveşte din plin. Tu încerci să ţi pasul cu el. Şi în cursa asta pe care şti că nu o poţi câştiga, în graba asta uiţi sa priveşti în jurul tău. Oamenii nu sunt umbre.Timpul te face să-i vezi ca atare. Magia mai si dispare..
Ochii amortiti mai privesc o data chipul tau. Poate pentru ultima data in acest fel.
Tanjesc dupa atingerea ta ferma si dupa imbratisarile de alta data.
Obisnuiam sa visam asa...imbratisati.
Iti mai aduci aminte?
Din bratele tale am invatat sa numar stelele.
Era perfect. Ar fi fost perfect...
Cate milioane de ani vor trece ca eu sa iti lipsesc?
un veac.
" Să nu te mire că într-o
dimineaţă n-o să mă mai găseşti."
urlet. "numai vreau sa vin."
as rezista macar sa-mi deschid ochii si sa privesc cerul? daca as avea aripi sa zbor mi-ai da din ochii tai culoare si mi-ai pune-o-n palme,ca atunci cand ma trezesc toate visele sa-mi fie indeplinite? 
